23 noiembrie 2006

Apus de august

Si iata cum seninul si cumplitul ne ofera o ultima oaza de liniste inainte de a ne parasi pentru totdeauna. Nu, nu pentru 11 luni. Pentru totdeauna. Acest august nu se va mai intoarce. Apa care s-a evaporat sub razele soarelui nu se va mai evapora si la anul. Norii care au brazdat seninul s-au scuturat de mult. Ecoul tunetelor care au insotit cumplitul s-a pierdut de mult in spatiu. Acest august apune si nimeni nu poate face nimic pentru a-l opri...










Nu voi mormânt bogat,
Cântare şi flamuri,
Ci-mi împletiţi un pat
Din tinere ramuri.
Şi nime-n urma mea
Nu-mi plângă la creştet,
Frunzişului veşted
Doar vântul glas să-i dea.
În liniştea sării
Să mă-ngropaţi, pe când
Trec stoluri greu zburând
La marginea mării.



Să-mi fie somnul lin
Şi codrul aproape,
Lucească cer senin
Eternelor ape,
Care din văi adânci
Se-nalţă la maluri,
Cu braţe de valuri
S-ar atârna de stânci -
Şi murmură-ntr-una
Când spumegând recad,
Iar pe păduri de brad
Alunece luna.



Reverse dulci scântei
Atotştiutoarea,
Deasupră-mi crengi de tei
Să-şi scuture floarea.
Nemaifiind pribeag
De-atunci înainte,
Aduceri aminte
M-or coperi cu drag
Şi stinsele patemi
Le-or troieni căzând,
Uitarea întinzând
Pe singurătate-mi.


Mihai Eminescu - Nu voi mormant bogat

2 Comments:

Anonymous Anonim said...

Pozele sunt foarte marfa ... Dar n-as fi ghicit niciodata ca poti fi asa romantic. :)

23 noiembrie, 2006 15:05  
Blogger Bogdan said...

Ok... this is much better! Felicitari pentru seria asta, zic eu per ansamblu cea mai buna... Mie chiar a reusit sa-mi transmita ceva, sa imi starneasca sentimente.. Bravo!

23 noiembrie, 2006 15:06  

Trimiteți un comentariu

<< Home